duminică, 20 ianuarie 2013

Mănăstirea Târgu-Logreşti



        Se află în partea estică a judeţului Gorj , nu departe de hotarul judeţului Vâlcea, în satul Logreşti, în vecinătatea satului Frunza, spre partea stângă a râului Amaradia . Această vale se numeşte “Valea  Mânăstirii”. În jurul mânăstirii predomină păduri de salcâmi  pe  dealul estic şi  pe  dealul vestic, se mai găsesc alţi copaci ca : frasin,gorun , stejar  şi alţi arbori. Mânăstirea  are  din anul 2003 şi  30 ha de pădure. Din  anul 1998 s-a construit  o punte  peste  râul Amaradia din confecţii metalice  , bine consolidată, care asigură trecerea călătorilor dintr-o parte în alta, mai ales spre Mânăstirea Târgu – Logreşti. • Istoric Satul  Logreşti poartă această denumire din 1925  , până atunci numindu-se  Logreşti-Birnici. Locuitorii acestui sat au  fost clăcaşi apoi  au  devenit  moşneni. Se spune  Târgu-Logreşti  pentru  că aici  este  târgul săptămânal , în fiecare vineri.
          Pe Valea Mânăstirii a  existat  cătunul Ivăneşti, aşezat  în  jurul schitului Logreşti. Acest  sat  a dispărut după 1864, cea  mai veche menţiune  despre satul Logreşti  fiind  din  secolul  al  XVII -lea . La  17 martie  1615 în Târgu-Logreşti , Radu-Vodă  Mihnea  confimă lui Radu Logofătul din Popeşti, stăpânirea  peste  mai multe  cumpărături  din Popeşti, Cărbuneşti, Pojarul de Jos, Logreşti ,etc. • Schitul În satul Logreşti a  existat un schit care  este  menţionat  în acte de la  începutul  secolului  al  XVII – lea.  Se consideră că  schitul din lemn   se  afla  pe  malul  stâng al Amaradiei.  



      Actuala biserică, construită in 1769,  este  aşezată în partea  dreaptă  a râului Amaradia. Preotul  Ioan Tândălescu era  originar din  satul Tândăleşti care  în  anul 1967 se numea  Frunza. Tândălescu s-a  călugărit  la  o vârstă  înaintată, luând numele de Iosif Ieromonahul şi  a  fost  primul stareţ  al schitului . A vrut  ca  biserica  să  se ridice  pe  moşia  sa  dar  neîngăduindu-i fiul său Stancu şi unii moşneni aceasta. Apoi  terenul pentru biserică a fost  dat de Costache Pandia  şi soţia sa Ilinca Obedeanu , recăsătorit cu Păuna, ambele soţii  apărând în tabloul votiv. Tândălescu a făcut cărămidă pentru biserică  şi  a  zidit această biserică  care  a rămas metoh închinat Sfintei Episcopii a Râmnicului la 11 august 1769.  În 1785,  Costache Pandia  întăreşte actul  de închinare al schitului ca metoh al Episcopiei Râmnicului. Tândălescu  a făcut cheltuieli şi pentru construirea schitului cât şi  a  zugrăvelilor. Se spune  că biserica  a fost complet terminată  în septembrie  1808 , având următoarea pisanie: “Această Sfântă şi Dumnezeiască biserică ce se  numeşte  a schitului Logreşti din  temelie  s-au început  şi  s-au isprăvit cu osteneala şi  cu toate  cheltuielile  acestor ctitori , pomeni Gospodi ( pomeneşte Doamne ) , Costache Biv Vel  Sardar , cocoana Smaranda -  soţia dumnealui, Nicolae ,Gheorghe, Sevastiţa , fiii dumnelor , popa  Ion Tândălescu călugărul , preoteasa , Hrisova – soţia lui Pătru, Stanca , Maria , Ancuţa, Dumitru şi feciorii lor, acum în toţi aceşti ani,1776,Logofătul Alexandru Tândălescu  epitrop, septembrie 15″. Hramul hotărât de ctitori a fost “ Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena “ 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.