Se află în partea estică a judeţului Gorj , nu departe de hotarul judeţului Vâlcea, în satul Logreşti, în vecinătatea satului Frunza, spre partea stângă a râului Amaradia . Această vale se numeşte “Valea Mânăstirii”. În jurul mânăstirii predomină păduri de salcâmi pe dealul estic şi pe dealul vestic, se mai găsesc alţi copaci ca : frasin,gorun , stejar şi alţi arbori. Mânăstirea are din anul 2003 şi 30 ha de pădure. Din anul 1998 s-a construit o punte peste râul Amaradia din confecţii metalice , bine consolidată, care asigură trecerea călătorilor dintr-o parte în alta, mai ales spre Mânăstirea Târgu – Logreşti. • Istoric Satul Logreşti poartă această denumire din 1925 , până atunci numindu-se Logreşti-Birnici. Locuitorii acestui sat au fost clăcaşi apoi au devenit moşneni. Se spune Târgu-Logreşti pentru că aici este târgul săptămânal , în fiecare vineri.
Pe Valea Mânăstirii a existat cătunul Ivăneşti, aşezat în jurul schitului Logreşti. Acest sat a dispărut după 1864, cea mai veche menţiune despre satul Logreşti fiind din secolul al XVII -lea . La 17 martie 1615 în Târgu-Logreşti , Radu-Vodă Mihnea confimă lui Radu Logofătul din Popeşti, stăpânirea peste mai multe cumpărături din Popeşti, Cărbuneşti, Pojarul de Jos, Logreşti ,etc. • Schitul În satul Logreşti a existat un schit care este menţionat în acte de la începutul secolului al XVII – lea. Se consideră că schitul din lemn se afla pe malul stâng al Amaradiei.
Actuala biserică, construită in 1769, este aşezată în partea dreaptă a râului Amaradia. Preotul Ioan Tândălescu era originar din satul Tândăleşti care în anul 1967 se numea Frunza. Tândălescu s-a călugărit la o vârstă înaintată, luând numele de Iosif Ieromonahul şi a fost primul stareţ al schitului . A vrut ca biserica să se ridice pe moşia sa dar neîngăduindu-i fiul său Stancu şi unii moşneni aceasta. Apoi terenul pentru biserică a fost dat de Costache Pandia şi soţia sa Ilinca Obedeanu , recăsătorit cu Păuna, ambele soţii apărând în tabloul votiv. Tândălescu a făcut cărămidă pentru biserică şi a zidit această biserică care a rămas metoh închinat Sfintei Episcopii a Râmnicului la 11 august 1769. În 1785, Costache Pandia întăreşte actul de închinare al schitului ca metoh al Episcopiei Râmnicului. Tândălescu a făcut cheltuieli şi pentru construirea schitului cât şi a zugrăvelilor. Se spune că biserica a fost complet terminată în septembrie 1808 , având următoarea pisanie: “Această Sfântă şi Dumnezeiască biserică ce se numeşte a schitului Logreşti din temelie s-au început şi s-au isprăvit cu osteneala şi cu toate cheltuielile acestor ctitori , pomeni Gospodi ( pomeneşte Doamne ) , Costache Biv Vel Sardar , cocoana Smaranda - soţia dumnealui, Nicolae ,Gheorghe, Sevastiţa , fiii dumnelor , popa Ion Tândălescu călugărul , preoteasa , Hrisova – soţia lui Pătru, Stanca , Maria , Ancuţa, Dumitru şi feciorii lor, acum în toţi aceşti ani,1776,Logofătul Alexandru Tândălescu epitrop, septembrie 15″. Hramul hotărât de ctitori a fost “ Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena “
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.